Alegerile din 4 mai sînt nule și foarte importante. Alegerile sînt nule pentru că nu sînt alegeri ci rezultatul alegerilor anulate din noiembrie 2024. Duminică 4 mai va avea loc o ceremonie fără sens la care alegătorii vor fi chemați să valideze deposedarea de propria putere de vot și să prăznuiască o democrație defunctă.

Acum 6 luni, alegerile au fost date la spălat și, din acea clipă, rolul alegătorilor a încetat. Mîna ajutătoare a sistemului a dat peste mîna alegătorului și, cu asta, democrația a devenit propria imitație. O farsă. Duminică 4 mai, alegătorii trebuie doar să confirme un rezultat deja stabilit. Sistemul se alege pe el însuși. Pentru asta nu mai e nevoie de decizia alegătorilor ci de prezența lor în decor. Sîntem în plină scenografie democrată dar jucăm în cu totul altă piesă. Sistemul în care trăim și votăm e democrat exact în măsura în care Mafia siciliana e catolică. Madone și crucifixuri, înainte de crimă – programe și discursuri, înainte de alegeri.

Prin urmare, obligațiile noastre cetățenești sînt cum nu se poate mai ușor de îndeplinit. Putem sluji noul tip de democrație fie mergînd la secția de vot și punînd ștampila pe oricare din candidați, fie stînd acasă. E totuna. Rezultatul va fi același. Pe 4 mai sînteți chemați să confirmați democratic pierderea propriei ponderi în democrație.

S-a spus că România a fost, mereu, țara alegerilor corupte. Așa e. Caragiale n-a scris science-fiction iar Ceaușescu nu s-a bazat pe noroc. Numai că situația de astăzi e cu totul altceva. Ea nu repetă circul electoral așa cum îl cunoaștem în varianta clasică și îmbătrînită.

Ce avem în față, acum, după 35 de ani de experiență democrată, e înlocuirea și nu influențarea alegerilor. În 2025, repetăm oroarea prin care România a mai fost tîrîtă o singură dată: în noiembrie 1946. La fel ca în 1946, riscul eșecului a fost eliminat și sistemul conducător e cîștigător în orice variantă. Progresul e notabil si diabolic: reluăm consensual perversiunea pe care a trebuit s-o acceptăm sub ocupație militară sovietică. Sau poate nu e așa? Sîntem oare, iar, sub ocupație?

Situația e cu adevărat extraordinară. Ne paște perfecțiunea și ne pîndește pacea. Toate tensiunile și contradicțiile democrației se vor rezolva. Pentru prima oară de cînd ne facem de lucru cu alegerile, nu trebuie să ne mai temem dar nici să mai sperăm. Deznodămîntul va fi bun, tocmai pentru că nu mai contează.

Am atins punctul sublim, imaterial și decisiv în care alegerile sînt absolut necesare și complet fără rost. Necesare pentru că dau singurul rezultat corect și fără rost pentru că decid ce s-a decis deja.