Antimaterie e un flux colectiv care dă o voce dizidenților față de dogma obligatorie a zilei; una impusă din ce în ce mai autoritar de oligarhia așa zis tehnocrată în efortul de a nu pierde puterea dobândită în afara mecanismelor democratice reale. Fluxul e gândit pentru a fi ușor de citit și ușor de actualizat de fiecare contributor în parte. E construit pe o platformă fiabilă și rapidă, găzduit distribuit și fără nici un adaos inutil, cum ar fi imaginile ilustrative și publicitatea. Importante sunt ideile iar principiul fundamental e unul singur: libertatea opiniei.
Cum vă puteați închipui că democrația va pieri în România, cînd ea domnește în Europa? Adevărat, pericolul a existat dar replica castei superioare românești a fost necruțătoare. Nici nu se aflase bine că primele tancuri rusești au trecut frontiera, că alegătorii au lovit năprasnic. Coloanele de tancuri au făcut cale întoarsă. Sovietul moldovenesc proclamat la Iași s-a autodizolvat. Noul Principat LGBT era salvat și Nicușor Încălecătorul era întemeietor de dinastie.
Cei ce anunță că, dacă Nicușor Dan pierde alegerile, urmează șomajul, se introduc vizele și se întoarce foametea știu că mint. E imposibil ca un cetățean român cu drept de vot și cu un dram de minte să creadă așa ceva.
Liderii de opinie și somitățile intelectuale care repetă necontenit aceste prostii panoramice își distrug reputația și, mai grav, vînd pe nimic respectul cuvenit culturii într-o societate normală. Prostia care stăpînește aceste minți e neîngrădită și își face de cap, mînjindu-și, în primul rînd, purtătorii.
Judecând un pic la rece (auzi tu, la rece!) nici Nicușor și nici Simion nu sunt potriviți. Dar nu din motive de integritate, inteligență, charismă, credință sau omul cuiva. De la un președinte vrei calitățile unui lider, nu ale unui activist (ambii), administrator (Nicușor) sau politruc (Simion). De pildă, Bolojan e cu siguranță mai hârșit politic și mai experimentat administrativ decât Nicușor. Vine dintr-un partid mare în care a rezistat mult timp.
Fiind autoritatea noastră supremă de judecată, Curtea Constituțională trebuie să anuleze alegerile din 4 mai 2025. Ele au fost ciștigate, din nou, de un anti-democrat, tot cu voturile alegătorilor pro-ruși sau manipulați de ruși. Dacă ai anulat, acum 6 luni, alegerile cîștigate de un extremist anti-european, pro-rus, votat de pleava învîrtită de ruși, nu poți valida, după 6 luni, alegerile cîștigate de un extremist, anti-euorpean, pro-rus, votat de pleava învîrtită de ruși.
În pofida aparențelor, dezintegrarea politică a partidelor clasice nu e în mod particular un simptom românesc ci unul al vremurilor. Cauza profundă e asta: dintr-o combinație de motive politicienii de pretutindeni au ajuns azi să creadă că singurul lucru care contează pentru a rămâne la putere e comunicarea publică. Nu contează ce faci, contează ce spui. Ei sunt convinși că indiferent de acțiunile lor, de rezultatul deciziilor lor, realitatea poate fi ascunsă de vorbe.
E cusut cu odgon alb: Simion lăsat la îngrășat, pentru a da figura incompatibilă cu democrația pe care o va răpune Dan, la confruntarea finală. Măcar știm, acum, că alegerile pentru primăria București vor avea loc în curînd și vor fi neașteptat de libere. Triumful lui Nicușor Dan e, deasemenea, garanția reprezentării la vîrf a minorității autiste din România. După două mandate Iohannis, plus două posibile mandate Dan, vom avea 20 de ani de consolidare a incompetenței și parodiei democratice în România.
Alegerile din 4 mai sînt nule și foarte importante. Alegerile sînt nule pentru că nu sînt alegeri ci rezultatul alegerilor anulate din noiembrie 2024. Duminică 4 mai va avea loc o ceremonie fără sens la care alegătorii vor fi chemați să valideze deposedarea de propria putere de vot și să prăznuiască o democrație defunctă.
Acum 6 luni, alegerile au fost date la spălat și, din acea clipă, rolul alegătorilor a încetat.
Avem, deja, experiență. Am învățat să ghicim în marile indignări media. Taifunul împotriva tarifelor impuse în toate zările de Statele Unite confirmă regula: cineva atotputernic se apără cu toate forțele de care dispune în dotare și în mințile tulburate ale altora. Ce caută să salveze frontul generator de zgomot? Răspunsul se limpezește de îndată ce înțelegem ce face, de fapt, Donald Trump.
Înainte de toate, Trump face exact lucrurile pe care a promis că le va face și pentru care a fost ales Președinte (blocarea migrației, redresarea economiei și, în genere, relansarea normalității).
Zidul Berlinului s-a ridicat din nou și trece, acum, prin casa fiecărui alegător. Europa e din nou împărțită între cei ce vor să trăiască după regulile de bază ale democrației și cei ce vor să facă din democrație un sistem cu cîștigător unic. În Franța, riscul unei confruntări democratice la prezidențialele din 2027 a fost înlăturat, cu obișnuita decizie semnată de brațul juridic al aristocrației. Parodia solemnă a Justiției, complet independentă de bun simț, onoare și adevăr, a fost chemată la ordin și s-a executat.
Bizar și periculos: liderii vest-europeni s-au pus, în sfîrșit, pe treabă! Obiectivul ce nu le dă pace? Eliminarea păcii! Întrunirile în cascadă, declarațiile-refren și planurile fabuloase de cheltuieli țintesc unul și același lucru: să facă inoperabil un acord de pace fixat de Trump si Putin. Liderii vest-europeni refuză un acord general Statele Unite-Rusia cu îndîrjirea și inventivitatea celui refuză să afle că nu contează, că nu e la masa de joc, că e o putere apusă sau nici măcar născută.
