Antimaterie e un flux colectiv care dă o voce dizidenților față de dogma obligatorie a zilei; una impusă din ce în ce mai autoritar de oligarhia așa zis tehnocrată în efortul de a nu pierde puterea dobândită în afara mecanismelor democratice reale. Fluxul e gândit pentru a fi ușor de citit și ușor de actualizat de fiecare contributor în parte. E construit pe o platformă fiabilă și rapidă, găzduit distribuit și fără nici un adaos inutil, cum ar fi imaginile ilustrative și publicitatea. Importante sunt ideile iar principiul fundamental e unul singur: libertatea opiniei.
Războaiele, pe măsură ce durează mai mult, alterează pe nesimțite ceea ce în vremuri normale par a fi “standarde morale” inviolabile, înscrise în piatră. În războiul din Ucraina s-a trecut cam repede de la empatia și solidaritatea cu refugiații ucrainieni la discursul despre orcile rusești (adică ființe complet inumane), clipuri cu ucideri ale soldaților ruși ilustrate cu piese furioase de rock-metal sau trash și ideea că nici o escaladare nu e prea periculoasă. Oameni serioși și cumsecade în viața de zi cu zi au devenit susținători entuziaști ai exterminării inamicului prin dezmembrare și pulverizare și sunt gata să te extermine și pe tine dacă arăți vreo îndoială că acesta ar putea fi un scop nobil care servește civilizației europene.
Așadar Festivalul de Film din Toronto (TIFF) a oprit proiecția lui “Russians at War” din motive de siguranță, după ce au primit “amenințări semnificative la adresa operațiunilor festivalului și la adresa publicului” Cine altcineva decât ucrainienii ar avea determinarea să facă așa ceva? Auzim neîncetat că filmul e un film de propagandă și de aia nu trebuie să-l vedem. Om fi oare chiar atât de proști să nu putem judeca asta cu mintea noastră după ce vedem filmul și avem nevoie de ucrainieni să îl oprească de la difuzare cu orice chip peste tot în lume?
Începi să te întrebi ce e în filmul ăla să merite atâta ură și efort dus până la activități criminale, că amenințările alea nu sunt doar retorică.
Azi a fost publicată pe hotnews o analiză a lui Silviu Cernea, profesor emerit de economie monetară, sub titlul: “Lupta pentru putere favorizează o politică economică populistă, care dezechilibrează economia, provoacă inflație și împiedică scăderea ratelor dobânzilor”.
Articolul e despre cum Botoș, ministrul așa zis liberal al așa zisei coaliții condusă de Ciolacu, a apelat masiv la împrumuturi publice, ceea ce anulează eforturile BNR de a ține inflația sub control. E util pentru că are cifre clare și semnalează o problemă gravă.
Raportul Draghi care deplânge scăderea competitivității europene e suspect prin însuși autorul lui. Ca guvernator al Băncii Central Europene între 2011 și 2019 s-a remarcat prin politici dure de susținere a euro și de reducere a suveranității statelor membre; cu alte cuvinte el e un centralist care dorește mai multă putere la Bruxelles și mai puțină în capitalele europene, fiind prin asta unul din artizanii sărăcirii economiilor din sudul Europei. Situația competitivității scăzute de acum e în mare parte produsul politicilor centraliste ale UE din perioada în care el era Guvernator și avea un cuvânt foarte greu de spus.
Schemele noastre de limbaj (pe care le folosim inconștient) sunt dobândite prin expunerea repetată la schemele altora. În felul ăsta, pe parcursul anilor, stilurile încep să semene; nu e în sine un lucru rău, vocabularul se lărgește, paleta de scheme aplicate se îmbunătățește. ChatGPT poate face asta în câteva microsecunde, plecând de la o definiție a unui model de stil, dar folosește același principiu, caută scheme de limbaj pe care să le replice.
Ei n-au înțeles că principiul ‘Nu-i face altuia ce nu vrei să ți se facă ție’ nu poate fi în nici un caz modificat în funcție de diversitatea de obiceiuri naționale. Când această regulă se aplică iubirii de Dumnezeu, pier toate viciile; când se aplică iubirii de aproapele, dispar toate fărădelegile" 1
E reproșul fundamental ce poate fi adus azi politicii externe americane. Pre puțin din ce fac astăzi Statele Unite altora ar fi tolerabil pentru ei înșiși.
