Ultimele articole

Gnosticismul, ghid de ansamblare

Odată cu teza principală a lui Voegelin, potrivit căreia toate marile ideologii moderne sunt în esență gnoze, o idee uitată și prea puțin cunoscută a ereticilor din primele secole ale creștinismului e propulsată în discuția actuală despre progresism: gnosticismul. Încep prin a spune că Voegelin nu n...

Capul tîmpit, sabia îl mîngîie

Dulce barbarie, progres e numele tău! Dar numai după o lungă îmbrățișare cu prostia.  În sfîrșit, libertatea a pătruns și în lumea întunecată a Occidentului! Căci, așa cum se știe, contemporanii noștri occidentali n-au avut, încă, ocazia minunată de a se îmbăia în cătușele libert...

Neo-fascismul corporatist. Sau dictatura fără dictator.

Adrian Papahagi face o observație foarte importantă, plecând de la natura adevărată a luptei anticorupție de-a lungul vremurilor, începând cu iacobinismul: „Orice v-ar spune Hodor și GDS, nu AUR (un soi de PRM/PPDD jalnic și nefrecventabil, care va avea soarta acestor partide), ci radicalii di...

Un text remarcabil

Adrian Papahagi: ”Gânduri răzlețe despre libertate, toleranță și corupție”. E cea mai clară și puternică descriere a fiziologiei noastre politice. Teza centrală face fotografia demagogiei iacobine care a transformat lupta împotriva corupției într-un fetiș orbitor, un instrument de ascensiune politic...

Dragi Tovarăși!

Cu ultimul film al lui Andrey Konchalovsky, ne apropiem insuportabil de esența formulei comuniste de viață și de continuitatea ei implacabil-misterioasă. Dragi Tovarăși! (2020) istorisește precis și simplu, povestea masacrului de la Novocerkask (1-2 iunie1962)...

Democrația – abuz în familie

Dacă vă mai aduceți aminte cumva de promisiunile dezrobirii prin acces instantaneu la cunoaștere și dacă sperați, mai departe, să fiți înoblilați-troieniți de avalanșa pusă în mișcare de corporațiile libertății digitale, veți fi, probabil, dezamăgiți. Conglomeratul Big Tech are alte planuri. Nu poli...

Prostia de la capătul lumii

Poate că n-are rost să discutăm despre neo-marxism și ar fi mai potrivit să ne vedem de obiceiurile noastre cuminți. Dacă sîntem într-adevăr o rezervație arhaică, se cheamă că sîntem apărați de tot ce ne-ar putea terfeli obiceiurile. Taifasul, terasa, codrul, parcarea, molul, grătarul, plaiul, șpriț...

Bundeskalifat Deutschland

Dispariția politicii democratice în Occident nu putea deveni fapt fără participarea Angelei Merkel - plicticoasa întrupare germană a derutei din care Europa își trage ultima certitudine înainte de cădere. Ca șefă a noului cult relativist în care binele eacea formă a răului care conduce la tirania bi...

Eric Voegelin – „Religiile politice”

Am terminat de citit Religiile politice a lui Voegelin. Când am început-o acum câțiva ani trebuia să mă opresc la fiecare câteva propoziții să înțeleg ce vrea să spună și pe la jumătate am renunțat după ce n-am înțeles decât ideile de bază. E unul din cele mai impecabile stilistic și profunde texte ...

It’s a fair country!

După trei ani și jumătate de umilințe, alegătorii britanici au întîlnit la urne echipa care i-a declarat cireadă de proști și au zdrobit-o. Vineri dimineață, la capătul unei răfuieli pașnice și dure ca un ciclon civil, Marea Britanie și-a recîștigat poporul și și-a pierdut ideologia. Toate odoarele ...